Repartizarea mandatelor de parlamentar sau Legea Electorală repovestită alegătorilor

By on October 22, 2012

Legea nr. 35/2008  prevede la art. 48, cel care descrie în amănunt modul de atribuire al mandatelor parlamentare, două faze: o fază  în care se fac calcule globale (o numim faza C, descrisă în alin. 3-7) de unde vom afla câte mandate se cuvin fiecărui partid în fiecare CircE  şi o fază a atribuirilor individuale (alin.11-15) care are ca scop determinarea partidului (respectiv a candidatului) câştigător pentru fiecare colegiu în parte.

De ce este atât de complicat?  Pentru ca nu avem un unimominal pur, deci nu cel mai bine clasat într-un colegiu câştigă colegiul (cu exceptia câştigătorului cu majoritatea absolută din colegiul său) şi pentru că s-a încercat combinarea colegiului definit unimominal cu o proporţionalitate la nivel de CircE. Astfel devine estenţială determinarea numărului de mandate de atribuit fiecarui partid  într-o CircE.   (De ex. dacă avem într-o CircE  de acordat 9 mandate la 4 partide calificate şi acestea obţin, să zicem, 26%, 24%, 14%, 36% din voturi, veţi spune intuitiv că li se cuvin câte 2,2,1,4 mandate. Şi totuşi printr-o singură formulă simplă  nu puteţi obţine mereu acest rezultat). În linii mari, cam aşa se întâmplă şi urmând algoritmul din lege, însă aceasta trebuie să prevadă cu rigurozitate toate detaliile, nu pot fi lăsate la voia întâmplării efectele impredictibile ale rotunjirilor. Se ştie că suma rotunjirilor tuturor termenilor poate fi mult diferită  de rotunjirea sumei aceloraşi termeni.  

Apoi, după ce numărul de mandate pentru fiecare partid într-o CircE este stabilit, mai avem de  alocat colegiul/colegiile pentru fiecare dintre acestea.  Nici acest lucru nu e chiar uşor de stabilit, în orice caz nu la prima vedere. Aţi fi tentat să spuneţi că primul clasat al partidului din respectiva CircE trebuie să ia primul mandat cuvenit partidului, al doilea să ia al doilea mandat s.a.m.d. Nu e chiar aşa. CAE ne facem dacă primul clasat din celălalt partid câştigător se află într-un colegiu deja atribuit?  Nu se pot da două mandate într-un colegiu, nu-i aşa? Atunci suntem nevoiţi să clasificăm cumva candidaţii indiferent de partidul din care provin şi să facem în această ordine atribuirea. O clasificare oarecum “pe merit” este aceea după numarul de voturi obţinute individual de respectivul candidat.  Destul de intuitiv, până la urmă.  Vom ţine cont  că într-un colegiu nu putem aloca decât un mandat iar pentru un partid  trebuie să avem exact numarul de mandate obţinut în faza de calcule.

Doar că în această situaţie, de dublă condiţionalitate, trebuie să ne aşteptăm la rezultate cum ar fi:

un colegiu este câştigăt de unul din candidaţii plasaţi pe locul 3,4 sau 5 în topul partidului sau din acea CircE,  în timp ce alţi colegi de-ai săi mai bine situaţi în acelaşi top nu iau nici un mandat, sau  că un colegiu este câştigat de cel de pe locul 2,3 sau 4 ca număr de voturi în cadrul colegiului respectiv.

Nu este o anomalie, nu este nici o mârşăvie a sistemului, nu este o scamatorie iesită de sub controlul algoritmic, trebuie să  facem doar efortul să o înţelegem şi să o analizam raţional.   Nu este nici aleatoare deşi e destul de greu de controlat,  totuşi ea poate fi surprinsă prin diverse scenarii anticipative. Nu se poate spune că este un aloritm nedrept atâta timp cât plecăm de la premisa că numarul de  mandate câştigate de un partid într-o CircE este variabila esenţială.  Din acest moment, candidatului îi revine sacina de a aduna cât mai multe voturi. Ceea ce este destul de normal, până la urmă! E vorba de cât mai multe voturi în valoare absolută la nivelul judeţului, deci nu contează câte voturi obţine relativ la colegii săi de partid sau relativ la contracandidaţii săi din colegiu.  Aceasta este esenţa mecanismului atribuirilor în actuala lege electorală.

Faza  C – “Calcule”

Sunt trei etape de calcul din care rezultă în final mandatele pentru  fiecare CircE şi fiecare partid.

Spre ex. în finalul acestei faze  vom putea spune că în judetul X, care are 9 colegii, deci 9 mandate de repartizat, acestea sunt câştigate astfel: 2 pentru P1,  2 pentru P2,  2 pentru P3 şi 3 pentru P4. 

Etapa C.1 – Mandate “MA”

Primul lucru care se calculează pentru fiecare CircE este Coeficientul Electoral al Circumscripţiei (CEC).  CEC este numărul total de voturi valabil exprimate ale tuturor partidelor calificate împărţit la numărul de mandate de acordat în respectiva CircE)  Din acest CEC se poate stabili o primă alocare de mandate pentru fiecare partid (le numim MA) , fiind partea întreaga din raportul VT/CEC.  ( VT fiind numărul total de voturi valabil exprimate pentru un partid într-o CircE)

Aceste mandate MA (mandate cuvenite unui partid într-o anumită CircE) sunt sigure, nici un alt calcul ulterior nu le mai ia înapoi,  însă la acest moment ele nu sunt alocate pe colegii  şi nici măcar intuitiv nu poate fi ghicită aceasta alocare.

Acestora li se mai adaugă însa şi alte mandate MP (pot fi max 2  pentru fiecare CircE, acest lucru se poate demonstra matematic pentru cazul în care avem 4 partide calificate). Numărul lor (n) este clar pentru fiecare CircE,  este nr.mandate de alocat (adică nr de colegii) minus nr. mandatelor MA.  Nu este însă  clară alocarea mandatelor MP (aceste  mandate în plus, mandate rămase)  pe partide şi desigur nici alocarea acestora pe colegii.

Abia aceste mandate MP vor valorifica voturile neutilizate (respectiv restul împărţirilor exacte VT/CEC). Valorificarea se face destul de echitabil din p.d.v. al rezultatului unui partid într-o CircE.  Partidul care are cele mai multe voturi neutilizate într-o CircE are cele mai mari şanse să ia primul MP, apoi al doilea situat are cele mai bune şanse să ia al doilea MP (nu sunt decât maxim două MP în fiecare CircE în situaţia cu fix 4 partide calificate).

Celede mai sus  sunt doar ca o simplificare şi pentru a vă oferi o estimare uşor de intuit, valabilă în 90% din cazuri.  In realitate,  pentru a determina alocarea pe partide acestor MP în fiecare CircE, se face un calcul destul de laborios şi dificil de urmărit. In esenţă scopul acestuia este suprapunerea cu exactitatea pe totalul general impus, fără a defavoriza o subdiviziune sau alta datorită rotunjirilor la întreg (nr de mandate nu poate fi decât un întreg). Doar dacă aveţi răbdare şi curiozitatea de a înţelege în detaliu raţionamentul “legiuitorului” vă invit să citiţi mai departe etapele C.2 şi C.3 de calcul. Daca nu, treceţi direct la Faza A.

Etapa C.2.  Metoda  d’Hondt

Numarul total de noturi neutilizate la nivel naţional pentru fiecare partid calificat (VNEUT) se împarte pe rând la 1, 2, 3 samd până la cifra necesară obţinerii unei liste suficient de lungi. Câturile (partea întreagă) acestor împărţiri se ordonează descrescător,  indiferent de partidul de la care provin, într-o listă naţională.

A “m”-a poziţie din această listă (unde m e numărul naţional de mandate MP determinat în etapa C.1) reprezintă Coeficientul d’Hondt.  Prin împărţirea VNEUT al fiecărui partid la Coeficientul d’Hondt se  obţine MP la nivel naţional defalcat pe partide. 

Etapa C.3   Repartizare MP    

Se calculează pentru fiecare CircE şi fiecare partid  un coeficient CC.

CC=  (VNUT/  VNUTp ) * MPp    unde

VNUT este numarul de voturi neutilizate ale partidului la nivel de CircE,

VNUTp este este numarul de voturi neutilizate ale partidului la nivel national

MPp este numarul de mandate cuvenite partidului la nivel national, calculate în etapa C2 (metoda d’Hondt)

Aceşti coeficienţi se ordonează descrescător pentru fiecare CircE. Din această listă se selectează a n-a  poziţie din fiecare CircE,  unde n sunt mandatele rămase pentru CircE (cunoscute din etapa 1). Aceste poziţii selectate reprezintă Repartitorul CircE.

Aceeaşi listă de mai sus se ordonează apoi descrescător la nivel naţional. Se trece acum la atribuirea per CircE a numărului de mandate MP stabilite în etapa 2 la nivel naţional pe partide.

Dacă rezultatul împărţirii CC la  Repartitorul propriei CircE este mai mare sau egal cu 1,  se atribuie un mandat acelui partid in acea CircE (sau mai exact atâtea mandate de câte ori se cuprinde Repartitorul în CC, dar mai rar acest raport poate depăşi valoarea 2). Dacă nu, se trece la următorul din listă. Limite:

a). Dacă nr. de mandate MP stabilit în etapa C2 pentru un partid este atins, nu se mai atribuie nimic acelui partid.

b). Dacă nr de mandate de repartizat unei CircE (etapa C1) este atins, nu se mai repartizează nimic acelei CircE (deşi acest lucru nu se poate întâmpla matematic înainte de atingerea limitei “a”. Dar dacă limita “a” este atinsă şi încă mai sunt mandate de repartizat unei CircE  iar următoarea poziţie din lista pentru aceeaşi CircE are raportul subunitar, se acordă totuşi un mandat respectivei poziţii.

În final am obţinut MP pentru fiecare CircE şi partid în parte. Deci, prin însumare cu rezultatul MA al etapei C1 ,  vom avea MT=MA+MP,  adică numărul total de mandate de alocat fiecărui partid pentru fiecare CircE.

In faza următoare, de atribuire efectivă,  nu  se mai face diferenţierea între cele două surse de calcul ale acestor mandate, ne interesează doar numărul total MT.

Faza  A – “Atribuirea”

Acum se face atribuirea mandatelor pe colegii (respectiv stabilirea partidului câştigător pentru fiecare colegiu sau cu alte cuvinte stabilirea candidatului câştigător pentru fiecare colegiu, având în vedere că un partid poate propune un singur candidat pentru un colegiu)

In această etapă se discută numai la nivel de CircE şi operaţiunea este mai uşor de urmărit şi de înteles. Pentru fiecare CircE se cunoaşte nr de mandate care revine fiecărui partid.  Practic este de completat matricea Colegii/Partide cunoscând că într-un colegiu nu putem aloca decât un mandat* (suma pe orizontală să fie  1)  iar pentru un partid  trebuie să avem exact nr de mandate stabilit în faza anterioară a calculelor (suma pe verticală trebuie să fie exact  MT-partid).  Dintre aceste două condiţionări, a doua este cea mai tare, adică dacă se ajunge într-o situatie în care să nu poată fi respectate ambele, condiţia de atingere a sumei pe verticală (per partid) are prioritate. Aşadar este posibil, deşi extrem de rar, să mai fie nevoie de alocarea unui mandat suplimentar pentru un anumit colegiu. Dar în această situaţtie se poate ajunge numai datorită etapei 1 (vom vedea acest lucru mai bine din exemple) . Este excepţia prevăzută  la alin.15 din lege. 

Etapa A.1

Se atribuie câte un mandat partidului în colegiul în care acesta a obţinut majoritatea absolută.

Etapa A.2

Se ordoneaza toţi candidatii dintr-o CircE în ordinea descrescătoare a numarului de voturi obţinute. Lista conţine deci Partidul, Colegiul şi numărul de voturi. (Observaţie: Legea  percizează ordonarea dupa raportul dintre nr.de votuti şi CEC, dar este inutilă această complicaţie  deoarece numitorul fiind constant, ordonarea după rapoarte este identică cu ordonarea dupa numărător)

Se marchează cei din stabiliţi în etapa A1, cei cu majoritatea  absolută, ca fiind câştigători, se marchează deci colegiul respectiv.  Numarul lor se va contoriza  în suma totală MT-partid.  Se completează deci în matricea Colegii/Partide aceste poziţii.

Se parcurge apoi lista ordonată descrescător (sărind peste cei marcaţi mai sus) şi la fiecare rând din listă se încearcă a se completa în matricea Colegii/Partide astfel:   se caută rândul cu Colegiul respectiv şi coloana cu partidul respectiv. Dacă acest colegiu nu a fost deja câştigat şi dacă nr. total de mandate MT pentru acest partid nu a fost atins, atunci se marchează câştigător.  Dacă nu,  se trece la următorul din listă.

Excepţie:  dacă colegiul este deja câştigat, dar numai de un candidat din etapa A1,  iar nr. total de mandate MT pentru acest partid nu a putut fi atins, se alocă un mandat în plus pentru acest colegiu!

Concluzii:  În funcţie de mărimea colegiului şi de prezenţa la vot avem o normă de mandatare (şi anume de câte voturi are nevoie un partid într-o CircE pentru a obţine un mandat)  însă această normă ne oferă doar o estimare grosieră a rezultatelor la nivel de CircE,  voturile obţinute de un partid de obicei nu se împart exact la această normă  sau sunt mai mici decât aceasta, riscând atunci să avem mandate neatribuite şi multe voturi neutilizate. De aceea există etapele C2 si C3. Atfel, putem afirma aproape cu certitudine că nici un vot nu este risipit pentru nici o formaţiune politică, cu condiţia de a se fi “calificat”.   Orientativ (cu o eroare de  +/- 2 mandate) fiecare partid va obţine la nivel naţional acelaşi procent din mandatele totale cât este procentul voturilor obţinute de el din totalul voturilor obţinute de toate partidele calificate. Acest  lucru este valabil şi pentru un partid foarte mic, chiar dacă nu are canditaţi decât în puţine colegii, chiar dacă nu obţine în nicio CircE  coeficientul CEC, chiar dacă nu ia nici un mandat MA din prima etapă de calcule, însă cu o singură condiţie: aceea de a se afla în categoria  partid “calificat”, conform accepţiunii art. 47 alin 2 din aceeaşi lege.

Am utilizat următoarele noţiuni sau prescurtări:

CircE – Circumscripţie Electorală. De regulă este identică cu judeţul. Avem 43 de circumscripţii electorale în total  (41 de judete, o circumscripţie pentru municipiul Bucuresti şi una pentru Străinătate)

Colegiu – Avem câte 4-28 colegii într-o Circumscriptie Electorală, majoritatea au între 6 şi10 colegii, cele mai multe are Mun.Bucureşti, cu 28 de colegii. Acestea sunt deja stabilite prin lege (conform normei de reprezentare de un deputat la 70.000 de locuitori) . În total sunt 315 colegii deputaţiale.  Precizăm că ne referim aici, în toata analiza,  numai la deputaţi. Colegiul senatorial este compus de regula din 2-3 colegii deputaţiale, având în total 137 de colegii senatoriale. Pentru Senat, toate calculele sunt similare.

Partid– numai pentru simplificarea textului am folosit această denumire, în fapt ne referim la orice competitor electoral ( partid politic, alianţă  politică, alianta electorală, etc)

Partid calificat – este acel competitor electoral care îndeplinesc pragul electoral, aşa cum este definit în art.47 alin 2, din aceeaşi lege.  Mai exact, dacă îndeplineşte condiţia a sau b:

a) obţine cel putin 5% din nr total de voturi valabil exprimate la nivel naţional pentru Deputaţi  şi

cel putin 5% din nr total de voturi valabil exprimate la nivel naţional pentru Senat.

b) obţine cel puţin 6 colegii de deputaţi în care candidatul său se situează pe primul loc şi cel puţin 3 colegii de senator în care candidatul său se situează pe primul loc.

Obs: în cazul alianţelelor, procentul de 5% de la condiţia a) devine 8% sau mai mare, în funcţie de numărul de membri ai  alianţei

 

Notă:

La alegerile parlamentare din 2008, partidele calificate au obţinut astfel:

PDL =2.288.860, AliantaPSD+PC = 2.279.449,  PNL =1.279.063 şi UDMR  = 425.008 voturi valabil exprimate. După etapa C1, MA au fost determinate astfel: 92, 95, 43 respectiv 14 mandate. Un total de 244 mandate MA din cele 315 de alocat, rămase deci un numar de 71 mandate MP. Etapele C2 şi C3 au stabilit alocarea acestora pe partide astfel:  22,19,22 respectiv 8 mandate. Aşadar la atribuirea efectivă partidele au intrat cu un număr total de 114, 114, 65 respectiv 22 mandate. Datorită situaţiei de excepţie descrisă în etapa A2, apărută laAradîn colegiul 7, a fost necesară suplimentarea cu încă un mandat pentru PDL. In total am avut 316 mandate de deputaţi alocate (în loc de 315 cât era numărul colegiilor). Desigur că la acestea se adaugă mandatele câştigate de organizaţiile minorităţilor naţionale. Nici un independent nu s-a calificat (adică nu a obţinut majoritatea absolută a voturilor în colegiul său), nu s-a situat nici măcar pe aproape. Cel mai bine situat candidat independent a obţinut 20,1% din voturi în colegiul 2 din judeţul Covasna.

 

Autor: Rodica Ardelean

 

Acest articol a fost citit de 733 ori

Comentarii

comentarii

Angela Tocilă

About Angela Tocilă

Fondator politicstand.com, autor pe blogul propriu și pe platforma Evenimentului Zilei Hydepark și Vocile Dreptei

2 Comments

  1. ad.rian

    October 23, 2012 at 1:48 pm

    Ceea ce s-a dorit, s-a obtinut: indepartarea electoratului de ceea ce se numeste “democratie”, reprezentativa pe deasupra, in favoara unei alte himere: “democratia participativa”.

    Calculele aparent corecte, lasate in mainile prestidigitatorilor din culisele BEC, va amana pentru inca patru ani solutia ineficientei existentei partidelor care nu se deosebesc intre ele decat prin personalitatile violente, duplicitare, venale, instabile psihic, grandoane, cu toate – insa – extrem de eficiente in sporirea averii personale si familiale. De unde si sictirul general fata de tot balciul electoral.

    Thumb up 0 Thumb down 0

  2. Pingback: Legea Electorală repovestită alegătorilor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read previous post:
La mulți ani, măică Românie!

”…Dar când a venit iarna peste tine, a căzut o zăpadă grea şi te-a acoperit, iubito, şi ai murit aproape...

Close